Ultima zi a reuniunii anuale a diplomaţiei române: Primire la şeful statului

Bucureşti, 2 sep /Agerpres/ - Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit astăzi, la Palatul Cotroceni, cu ambasadorii acreditaţi în străinătate, evenimentul marcând ultima zi a reuniunii anuale a diplomaţiei române. Cu acest prilej, şeful statului român a trecut în revistă principalele linii de acţiune externă avute în vedere pentru perioada următoare.

Referitor la Uniunea Europeană, preşedintele Băsescu a menţionat că, pe lângă prioritatea zero - intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona -, România mai are două obiective legate de UE şi anume obţinerea portofoliului Agriculturii în Comisia Europeană şi găzduirea Agenţiei Europene de Coordonare a Autorităţilor Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

"România trebuie să obţină un portofoliu important (în Comisia Europeană - n.r.) şi, aşa cum am discutat deja şi cu preşedintele CE pe 12 ianuarie şi cu alţi lideri europeni, România vizează portofoliul agriculturii, un portofoliu cu o relevanţă deosebită, mai ales în perspectiva politicii agricole europene", a declarat preşedintele.

În acest sens, Traian Băsescu a evidenţiat că politica agricolă europeană este la un moment de cumpănă, urmând ca membrii UE să decidă dacă vor menţine aceeaşi politică sau vor reduce resursele pentru agricultură. El a subliniat că România susţine menţinerea politicii agricole europene.

"Cred că dezbaterile pe această temă vor începe încă din 2010 şi atenţionez toată diplomaţia românească despre faptul că România susţine menţinerea politicii agricole europene, chiar dacă uneori se prezintă cifre şi realităţi descurajatoare - de genul 'deşi se face cea mai mare investiţie în agricultură, contribuţia agriculturii este de 2% din PIB-ul UE', lucru adevărat, dar dacă nu se ţine cont de faptul că acest PIB de 2% dă de mâncare pentru jumătate de miliard de cetăţeni ai UE", a subliniat Băsescu.

Şeful statului a afirmat că un alt obiectiv pe care România îl are în interiorul UE este legat de Agenţia Europeană de Coordonare a Autorităţilor Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ACER) şi le-a cerut diplomaţilor români să obţină voturile necesare pentru ca agenţia să aibă sediul la Bucureşti.

Traian Băsescu a declarat că parteneriatele strategice cu SUA şi Franţa sunt de cea mai mare valoare, în momentul de faţă, pentru România.

Referitor la parteneriatul strategic cu SUA, preşedintele a afirmat că acesta "a avut o nesfârşită listă de obiective comune, care au fost atinse în timpul Administraţiei Bush, fie că au fost obiective de politică externă, fie că au fost obiective de implicare în războiul antiterorist sau obiective de a stimula investiţiile americane în România". "Toate au fost atinse la nivelul de angajament la care s-au făcut în 2005", a precizat şeful statului.

El a apreciat că, având în vedere că în SUA au avut loc recent alegeri, iar în România urmează de asemenea să aibă loc un scrutin pentru alegerea şefului statului, lista actuală a obiectivelor comune româno-americane va fi definitivată, probabil, după alegerile prezidenţiale.

"Noi avem deja pregătită lista obiectivelor, spre a fi discutate cu partea americană atunci când lucrurile vor fi stabilite din punct de vedere al realizării unei întruniri la vârf. Obiectivele au fost însă comunicate prin Departamentul de Stat, dar şi prin ambasada de aici, sunt în analiză la Washington şi vom vedea care va fi lista de propuneri în comun în perioada anilor următori. Probabil că acest lucru va putea fi definitivat şi tranşat după ce se produc alegerile prezidenţiale şi în România", a mai spus preşedintele.

Traian Băsescu a declarat că "Franţa ne-a devenit partenerul cel mai solid în interiorul UE, şi ca efect al semnării parteriatului strategic la Bucureşti, cu preşedintele Sarkozy, un parteneriat care se dezvoltă pe toate palierele: economic, politic, militar, în toate zonele de interes şi nu numai pe zona cooperării în interiorul UE, ci şi în NATO, dar şi în organizaţii internaţionale".

Preşedintele Băsescu a afirmat, de asemenea, că România vizează realizarea unor parteneriate solide cu Polonia şi Turcia, reamintind totodată că România va susţine demersurile Serbiei la Curtea Internaţională de Justiţie.

"Vizăm, dacă vreţi, ca o perspectivă pe termen scurt, realizarea unor parteneriate extrem de solide cu Polonia şi Turcia. Cel cu Polonia a fost discutat deja cu preşedintele polonez, cel cu Turcia a fost discutat deja la nivelul miniştrilor de externe. Polonia, Turcia sunt ţări nu numai cu deschidere foarte mare către un parteneriat cu România, dar şi ţări cu care avem interese comune pe diverse paliere - şi politice, şi economice", a precizat preşedintele.

Şeful statului a declarat că proiectul Nabucco este una dintre realizările de politică externă consistente ale României, subliniind însă că este necesară susţinerea diplomaţiei pentru a crea mediul necesar în care companiile să poate contracta cantitatea de gaz necesară.

"Proiectul Nabucco este una din realizările de politică externă consistente ale României, singurul stat care, la un moment dat, nu a oscilat, rămânând consecvent proiectului Nabucco, care s-a semnat la nivel guvernamental. Efortul major trebuie să fie acum pe traducerea în realitate a acestui proiect şi asta înseamnă deja trecerea către execuţie şi alocarea de resurse", a spus Băsescu.

Preşedintele a reamintit că la penultima întâlnire a Consiliului European proiectul Nabucco fusese scos de pe lista priorităţilor, dar România a avut o poziţie foarte energică în sensul reincluderii acestui punct printre obiectivele prioritare, precum şi finalizarea proiectării gazoductului.

"Iată că el a devenit realitate. Aş vrea să felicit diplomaţia românească pentru lipsa de oscilaţii în acest proiect, România dovedindu-se extrem de consecventă şi serioasă şi acest lucru a făcut ca până la urmă proiectul să se realizeze, ne-am adus contribuţia importantă la acest proiect", a precizat el.

Potrivit lui Băsescu, o continuare a eforturilor diplomatice necesită şi terminalul de gaz lichefiat de la Constanţa. El a precizat că acesta nu vizează dublarea Nabucco, ci crearea de alternative pentru ţări ca Polonia, Ucraina sau chiar România.

"Stadiul proiectului este în momentul de faţă la nivel de fază finală a studiului de fezabilitate, pe care îl finanţează Guvernul Statelor Unite. Imediat ce studiul fezabilitate va fi terminat vom avea cifrele clare, obiectivele, capacităţi, descriere tehnică şi tot ceea ce implică realizarea terminalului de gaz lichefiat de la Constanţa. Este un proiect româno-american care vine în continuarea proiectelor stabilite cu SUA şi noi credem că trebuie susţinut", a declarat şeful statului.

El a adăugat că un alt obiectiv major de politică externă al României este susţinerea evoluţiei către UE şi NATO a ţărilor din Balcani.

"Aici România are interese majore ca aceste ţări să intre în zona de securitate şi în zona economică din care şi noi facem parte. Nu avem priorităţi. Aici, noi privim zona ca pe o regiune de interes major pentru România (...) Pe măsură ce îşi rezolvă problemele şi ating standardele, toate ţările din Balcani sunt partenerii noştri în evoluţia viitoare europeană şi de securitate", a declarat preşedintele.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, Traian Băsescu a precizat că diplomaţii români trebuie să ştie că efortul major este de a-i convinge pe partenerii şi aliaţii ţării noastre că Republica Moldova trebuie aşezată în pachetul Balcanilor de Vest atunci când se vorbeşte despre viitoarele extinderi.

"Diplomaţia românească trebuie să-şi concentreze în continuare eforturile în vederea deschiderii porţii Balcanilor, din punct de vedere al accesului în UE, pentru Republica Moldova. Obiectivul nostru legat de Republica Moldova este ca, mai devreme sau mai târziu, să devină membră a UE", a precizat şeful statului.

Preşedintele Traian Băsescu a apreciat că a venit momentul ca România să treacă la o "diplomaţie activă, puternică" în Asia Centrală şi zona Caspică. În acest sens, el a spus că România poate fi un partener credibil pentru ţările membre UE, atâta timp cât îşi face datoria de ţară de frontieră.

"Este datoria unei ţări de frontieră, dincolo de garantarea securităţii, să aibă relaţii diplomatice şi legături cu statele vecine sau cele din proximitate. Or, este clar că în politica energetică, UE are nevoie de un parteneriat solid cu Azerbaidjan, Kazakhstan, Turkmenistan. De aceea, rugămintea mea la dumneavoastră este să înţelegeţi că un diplomat este ca un soldat", a subliniat şeful statului.

Preşedintele le-a transmis diplomaţilor că România are nevoie de un efort diplomatic major în Asia Centrală şi zona Caspică, recomandându-le să nu se mai axeze numai asupra misiunilor în capitalele europene.

"Diplomaţia nu este numai la Paris, Londra, Berlin sau Bruxelles. Este extrem de important să o facem acum în această zonă, a Asiei Centrale, avem obligaţia faţă de partenerii noştri europeni. De asemenea, Orientul Mijlociu. Aţi observat, probabil, că am avut vizite şi ale şefilor de stat din Orientul Mijlociu la Bucureşti şi ale mele în Orientul Mijlociu", a conchis el.

Pentru a se realiza progrese în Orientul Mijlociu, în procesul de pace, este important ca nimeni să nu mai pună precondiţii, a declarat Traian Băsescu.

"Vă pot spune de la nivelul şefilor de stat că există un foarte mare nivel de încredere în România în această regiune (Orientul Mijlociu - n.r.). Personal, vă pot spune că am desluşit foarte bine din discuţiile cu şefii de stat şi de guvern din această regiune care sunt blocajele. Nu acuz pe nimeni, niciun stat, dar vă spun şi dumneavoastră cuvântul de ordine pentru a se face progrese în Orientul Mijlociu, în procesul de pace, este ca nimeni să nu mai pună precondiţii", a precizat şeful statului român.

El a adăugat că atâta timp cât fiecare stat va pune precondiţii celuilalt, nu poate începe în mod real un proces de pace. Preşedintele şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa ca această abordare să fie preluată de toţi diplomaţii români.

"Sigur, dincolo de această practică, trebuie rezolvată şi problema care a apărut mai nou, de un an - reconcilierea palestiniană. Reconcilierea palestiniană este într-adevar o precondiţie, iar palestinienii trebuie să-şi rezolve problemele în interior pentru a se putea constitui într-un partener care poate discuta cu celelalte state", a adăugat Traian Băsescu.

Şeful statului român a declarat că România doreşte un parteneriat de pe poziţii de egalitate cu Federaţia Rusă, precizând că nu există modificări ale modalităţii în care ţara noastră abordează relaţia cu Rusia şi China.

"Cu Rusia, relaţia pragmatică, tradiţională şi nevoia de a creşte nivelul de încredere între cele două ţări sunt deosebite. Au existat şi nişte incidente diplomatice în ultima perioadă, dar noi nu le considerăm specifice relaţiei româno-ruse şi ne dorim un parteneriat de pe poziţii de egalitate cu Federaţia Rusă, nu de egalitate ca forţă economică, nu de egalitate ca forţă militară, nu de egalitate ca influenţă în lume, dar relaţiile noastre trebuie să fie bazate pe respectul interesului celuilalt şi noi suntem gata să respectăm interesele Federaţiei Ruse cu condiţia ca şi ale noastre să fie deplin respectate", a precizat preşedintele.

De asemenea, în ce priveşte China, el a spus că relaţiile sunt excepţionale la nivel politic, dar că situaţia nu este la fel de bună la nivel economic.

"Avem un deficit de balanţă comercială de peste două miliarde de euro şi aici problema nu este numai la vigoarea economiei chineze, ci şi la lipsa noastră de interes de a diminua deficitul balanţei de plăţi cu China", a mai precizat preşedintele.

Potrivit şefului statului, "românii, fie că sunt temporar în afara frontierelor, fie că sunt comunităţi româneşti, rămân una din marile noastre priorităţi".

"Prea mulţi ani diplomaţia românească, statul român nu au făcut eforturile necesare pentru a-i ajuta pe românii de lângă noi să-şi menţină limba, cultura, să înveţe în limba maternă. Cei care vă aflaţi la post în state din jurul frontierelor României vă rog să trataţi problema drepturilor minorităţilor ca pe o problemă prioritară în relaţia bilaterală", a spus Traian Băsescu, subliniind că "relaţiile de bună vecinătate trebuie să existe".

El a mai spus că există cazuri în care vecinii României afirmă aspiraţii europene şi euro-atlantice, uitând că unul dintre lucrurile esenţiale pentru îndeplinirea criteriilor politice este respectarea drepturilor minorităţilor. El a adăugat că, din acest punct de vedere, trebuie realizată o evaluare în cazul fiecărei ţări.

"De câte ori plec sau am întâlniri cu omologi sau cu politicieni din ţările respective, primesc documentarul necesar de la Ministerul de Externe, dar aş vrea o evaluare la zi, pentru că în unele ţări avem evoluţii negative şi ştim la ce ne referim când spunem de evoluţii negative în ceea ce priveşte tratamentul pe care guvernele îl aplică minorităţilor româneşti", a subliniat preşedintele.

Traian Băsescu a salutat decizia guvernului Serbiei de a recunoaşte minoritatea românilor din Banatul sârbesc.

"Sigur, avem în continuare discuţii cu prietenii noştri sârbi legat de Valea Timocului, dar Serbia a făcut un pas important şi îl apreciem, îl tratăm ca atare. Nu vom putea impune tuturor standardele noastre, care sunt extreme de generoase, dar standardele europene trebuie aplicate de toţi", a conchis preşedintele.

[Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES ]