|
Scriitoarea germană de origine română Herta
Müller, |
|
|
Anunţul oficial a fost făcut într-o conferinţă de presă de secretarul Academiei Suedeze, Peter Englund, care a subliniat că Herta Müller este cunoscută publicului larg ca romancier şi eseist care a descris distrugerea continuă a dictaturii româneşti. Peter Englund a descris-o pe Herta Müller ca pe un scriitor unic şi puternic. ”Există o forţă teribilă în ceea ce scrie ea. Ea are un stil unic. Dacă citeşti o jumătate de pagină dintr-o carte scrisă de Herta Müller îţi dai seama că este cartea ei. Ea are o mulţime de lucruri de povestit despre cum este să fii străin în propria ta ţară. Alegerea este foarte bună. Ea este un mare scriitor care are toate calităţile, atât din punct de vedere lingvistic cât şi din punctul de vedere al conţinutului. Este un scriitor care va fi citit de multă lume, nu este inaccesibilă”, a spus Englund. Herta Muller s-a născut la 17 august 1953, la Niţchidorf, în Banatul românesc. A urmat Filologia la Timişoara şi tot acolo a debutat ca prozatoare, transpunând amintirile din copilărie în pagini care au şocat mulţi cititori. Volumul de debut, "Niederungen" - "Şesuri", definitivat în 1978, a apărut abia în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a ciopârţit simţitor manuscrisul. Peste doi ani, cartea a fost publicată şi în Republica Federală Germania, exact aşa cum fusese scrisă de autoare. Reacţia autorităţilor din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice. Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea a fost dată afară de la serviciu şi a fost trimisă la o întreprindere, unde a lucrat, ulterior, ca traducătoare. În 1987 a emigrat în Republica Federală Germania, stabilindu-se la Berlin. Numeroasele invitaţii de a preda la diverse universităţi din întreaga lume o poartă spre Anglia, Statele Unite şi Elveţia. Temele recurente în poezia şi proza autoarei sunt: despărţirea, emigrarea, părăsirea unui loc fără a ajunge la vreo destinaţie. Lucrările eseistice ilustrează trecutul României, trecutul personal al autoarei, realitatea vieţii dinainte de 1990 şi al realităţii de după 1990. Volumul "Herztier" (apărut în limba română în 2006, la Editura Polirom, cu titlul "Animalul inimii", în traducerea Norei Iuga) a fost distins cu Premiul Internaţional IMPAC Dublin Literary Award, în 1998, pentru cea mai bună carte a unui autor străin. În limba română i-au mai apărut: "Regele se-nclină şi ucide" (Editura Polirom, 2005, "Este sau nu este Ion" (Editura Polirom, 2005; volum de poezie colaj). Cel mai recent volum al scriitoarei, tradus în română de Nora Iuga, este "În coc locuieşte o damă" (2006). A publicat peste 20 de volume cu succes la public şi critică, în prezent fiind considerată unul dintre cei mai importanţi scriitori de limbă germană. Literatura Hertei Muller şi angajamentul ei curajos pentru respectarea drepturilor omului, pentru libertate şi democraţie, pentru clarificarea trecutului dictatorial, atât cel comunist cât şi cel fascist, i-au conferit un loc de vârf în literatura europeană şi o voce politică importantă. După stabilirea ei în Germania a fost distinsă cu numeroase premii germane şi internaţionale, printre care: Premiile "Ricarda Huch" (1987), "Kleist" (1994) şi "Joseph Breitbach" (2003); Premiul european "Aristeion" (1995), Premiul "Franz-Kafka" (1999), Premiul literar al Fundaţiei "Konrad Adenauer" (2004), Premiul "Würth" pentru literatură europeană (2006). Este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie. Începând cu 1999, a fost de două ori propusă la Premiul Nobel pentru Literatură. Printre scriitorii nominalizaţi în acest an s-au numărat israelianul Amos Oz, americanii Philip Roth, Cormac McCarthy, Joyce Carol Oates, scriitoarea algeriană Assia Djebar şi canadianca Margaret Atwood.
[Sursa:
Agenţia Naţională de Presă
AGERPRES
|
|
|
|
|
Bucureşti, 8 oct /Agerpres/ - Scriitoarea germană Herta Muller,
născută în România, a primit joi Premiul Nobel pentru Literatură
2009 pentru "densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a
descris universul dezrădăcinaţilor".
