Programul de Convergenţă: Reevaluarea principalilor indicatori macroeconomici

Bucureşti, 10 iun /Agerpres/ - Ministerul Finanţelor Publice a publicat ediţia revizuită a Programului de Convergenţă, care include măsurile convenite cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi prezintă un set optim de politici macroeconomice: politici monetare, fiscal bugetare şi reforme structurale. Obiectivul principal al programului ramâne aderarea României la zona euro în 2014.

Strategia economică pe termen mediu a Guvernului vizează menţinerea stabilităţii macroeconomice, continuarea procesului de dezinflaţie, ajustarea deficitului public şi a deficitului de cont curent până la valori la care să facă posibilă finanţarea lor, protejarea categoriilor de populaţie care sunt cele mai afectate de criza economică, îmbunătăţirea predictibilităţi şi performanţelor politicii fiscale pe termen mediu, maximizarea şi utilizarea eficientă a fondurilor de la Uniunea Europeană, alocarea, cu prioritate, de fonduri bugetare către investiţiile publice în infrastructură ca o sursă alternativă de creare de locuri de muncă, asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung, eficientizarea activităţii administraţiei publice.

Potrivit documentului MFP, reevaluarea principalilor indicatori macroeconomici, reglementarea şi implementarea măsurilor de reformă impuse de recentele evoluţii macroeconomice, precum şi a celor care fac obiectul acordului de împrumut încheiat între România şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană, Banca Mondială şi celelalte instituţii financiare au determinat rectificarea bugetului pe anul 2009. Totalul resurselor bugetare disponibile a scăzut cu 6,2 miliarde lei în condiţiile reducerii veniturilor bugetare şi fondurilor nerambursabile estimate, precum şi creşterii deficitului bugetar:

În contextul revizuirii proiecţiei de creştere economică pentru anul 2009 de la 2,5% la -4%, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 175 miliarde lei (32,9% din PIB), în creştere cu 0,3 pp faţă de anul 2008. În totalul veniturilor bugetare au fost incluse şi resursele suplimentare generate de revenirea la nivelul contribuţiilor sociale din ianuarie 2008 (4,34 miliarde lei), devansarea în anul 2009 a programului de creştere aferent accizelor pentru ţigarete si alte produse din tutun, prevăzut pentru anul 2010 (0,59 miliarde lei). În comparaţie cu bugetul adoptat iniţial, veniturile bugetare au fost revizuite în scădere cu 18,8 miliarde lei (printre care: TVA 5 mld lei, accize 2,6 mld lei, impozitul pe profit 1,7 mld lei, impozitul pe venit 1,8 mld lei, contribuţii de asigurări sociale 2,3 mld lei, venituri nefiscale 3,2 mld lei), iar cheltuielile bugetare au fost ajustate cu 6,2 mld lei.

În primele trei luni ale anului 2009 deficitul bugetului general consolidat a înregistrat un deficit de 1,5% din PIB faţă de un buget echilibrat atins în aceeasi perioadă a anului anterior. Această evoluţie a fost determinată de reducerea veniturilor bugetului general consolidat cu 0,8 pp de la 8% din PIB în martie 2008 la 7,2% din PIB în martie 2009. În structura bugetului general consolidat, bugetul de stat prezintă un deficit în primul trimestru de 1,9% din PIB în timp ce bugetele locale prezintă un excedent de 0,4% din PIB.

Programul de Convergenţă prevede menţinerea cotei unice de impozitare directă de 16% a veniturilor şi asigurarea echităţii în repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici. Eliminarea temporară a impozitului pe veniturile din dobânzile la depozitele bancare, inclusiv ale nerezidenţilor, în vederea stimulării economisirii.

"Pe termen mediu estimăm aceeaşi evoluţie prudentă a salariilor în concordanţă cu productivitatea, iar încasările din impozitul pe venit se vor stabiliza la 3,6% din PIB în 2011. În ceea ce priveşte impozitul pe profit, Programul prevede menţinerea cotei unice de impozitare directă de 16% şi introducerea unui impozit minim datorat de contribuabilii care declară impozit pe profit mai mic decât impozitul minim propus, precum şi de către microîntreprinderile care declară impozit pe veniturile microîntreprinderilor mai mic decât impozitul minim propus.

Prognoza privind legislaţia pentru 2009-2012 prevede impozitarea rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuate după data de 1 ianuarie 2004, pe măsura amortizării fiscale sau la momentul scăderii din gestiune a acestora şi neimpozitarea profitului reinvestit.

În ceea ce priveşte Taxa pe Valoarea Adăugată, Programul prevede menţinerea actualelor cote de TVA. De asemenea, exclude, până la data de 31 decembrie 2010, dreptul de deducere pentru TVA aferentă achiziţiilor de vehicule rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, precum şi pentru taxa aferentă achiziţiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleaşi caracteristici, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile, cu excepţia vehiculelor care se înscriu în unele categorii. În program a fost inclusă şi obligaţia depunerii lunare a decontului de taxă pe valoarea adăugată de către persoanele impozabile care vor realiza achiziţii intracomunitare, chiar dacă au o cifră de afaceri sub plafonul de 100.000 de euro. La acest capitol se înregistrează o reducere nominală de 3% faţă de anul 2008, în scădere cu 0,7 pp ca procent în PIB faţă de anul 2008. Veniturile din TVA sunt influenţate în anul 2009 de restrângerea activităţii economice în anumite sectoare de activitate, ce determină o scădere a valorii adăugate în aceste sectoare. Pe termen mediu veniturile din TVA vor înregistra o evoluţie ascendentă în contextul implementării măsurilor privind îmbunătăţirea colectării şi vor atinge 7,8% din PIB în anul 2011. În ceea ce priveşte accizele, a fost prevăzută devansarea programului de creştere a accizelor pentru ţigarete şi produse din tutun în 2009. Majorarea accizelor în anul 2009 pentru unele grupe de băuturi alcoolice, cu impact bugetar şi în anul 2010. Va fi înregistrată o creştere nominală de 14% faţă de anul 2008, în creştere cu 0,2 pp ca procent în PIB faţă de anul 2008.

Se aşteaptă ca veniturile din accize să atingă 3,1% din PIB în anul 2011.

În ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările sociale programul prevede revenirea la nivelul contribuţiilor de asigurări sociale din semestrul I 2008.

Cadrul bugetar pe termen mediu este orientativ şi nu include măsurile fiscale şi administrative ce vor fi luate pentru creşterea ponderii veniturilor în PIB pe termen mediu. Acest cadru va fi ajustat odată cu finalizarea viziunii fiscal bugetare pe termen mediu care va fi concretizată în perioada următoare într-o Cartă a finanţelor publice, precizează MFP.

Ajustarea deficitului bugetar de la 5,4% din PIB înregistrat în anul 2008 la 5,1% din PIB (metodologia europeană ESA 95) prevăzut pentru anul 2009 reprezintă o ţintă realistă a Guvernului, ţinând cont de contextul economic dificil naţional şi internaţional.

Prin bugetul iniţial adoptat pentru anul 2009, Guvernul a propus ajustarea cheltuielilor pentru bunuri si servicii cu 1,6% din PIB, a subvenţiilor cu 0,4% din PIB şi a cheltuielilor de personal cu 0,9% din PIB, până la nivelul de 7,5% din PIB. Suplimentar, bugetul a fost rectificat pe partea de cheltuieli prin reducerea acestora faţă de bugetul aprobat cu 6,2 mld lei. Cheltuiele cu dobânzile au fost majorate cu 1,8 mld lei pentru acoperirea costurilor de finanţare ale deficitului bugetar. Măsurile adoptate prin ordonanţa de rectificare bugetară vizează diminuarea efortului bugetar prin eliminarea/ reducerea unor sporuri sau indemnizaţii pentru anul în curs, blocarea tuturor posturilor vacante cu excepţia unui procent de maxim 15% din posturile care se vor vacanta ulterior intrării în vigoare a actului normativ, interzicerea achiziţionării de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, monitorizarea agenţilor economici cu capital sau patrimoniu integral sau majoritar de stat şi a filialelor acestora, sub aspectul încadrării în programele de reducere a arieratelor, creanţelor şi pierderilor, precum şi a cheltuielilor de personal prevăzute prin Bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate.

Pentru perioada 2010-2011, Guvernul este decis să continue raţionalizarea cheltuielilor curente prin reducerea subvenţiilor şi acordarea unor majorări salariale prudente la nivelul creşterii preţurilor de consum şi blocarea angajării în sectorul public, inclusiv analizarea structurilor organizatorice şi funcţiilor instituţiilor finanţate din venituri proprii, pe baza cărora vor fi elaborate propunerile de raţionalizare a cheltuielilor acestora. În acest sens, Guvernul a hotărât instituirea unui sistem coerent de salarizare plecând de la principiile echităţii si proporţionalităţii prin promovarea până la sfârşitul anului a unei legislaţii unitare în ceea ce priveşte salarizarea personalului din sistemul bugetar.

Formarea brută de capital fix va creşte de la 5,4% din PIB în anul 2008 la 6,4% din PIB în anul 2009 şi 7,4% din PIB în anul 2010. Sursele de finanţare ale investiţiilor sunt resursele interne şi fondurile europene.

Principalele sectoare care au o pondere ridicată în totalul investiţiilor publice sunt transporturile (20,2%), lucrările publice şi locuinţele (8,2%), infrastructura agricolă (13%), educaţia (5,8%), protecţia mediului (3,7%) şi bugete locale (32,7%).

Proiecţia bugetară a guvernului include şi efectele pachetului de limitare a efectelor crizei asupra României, constând în măsuri pentru relansarea şi stimularea creşterii economice, măsuri pentru finanţarea economiei şi creşterea lichidităţii şi măsuri sociale.

Realizarea unui nivel înalt de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2007-2013 reprezintă, de asemenea, unul dintre obiectivele strategice ale României şi, în acelasi timp, fructificarea unui beneficiu major al aderării la UE. Acest deziderat presupune concentrarea unor eforturi substanţiale pentru asigurarea unui sistem eficient de accesare şi implementare a fondurilor si eliminarea/limitarea oricăror bariere ce pot afecta procesul de absorbţie.

Realizarea nivelului prognozat al veniturilor din fonduri post-aderare este direct condiţionată de accelerarea ritmului de absorbţie a fondurilor. În acest sens, un rol important îl va avea grupul interministerial de monitorizare a implementării fondurilor europene, coordonat de Primul-ministru si care va analiza săptămânal gradul de atragere a acestor fonduri. În cadrul acestui organism, Ministerul Finanţelor Publice va avea o contribuţie majoră, în calitate de instituţie coordonatoare a procesului bugetar şi de coordonator naţional al gestionării fondurilor PHARE, ISPA şi instrumentelor structurale.

Calculul pentru perioada 2007-2011 se bazează pe premisele PIB real. Ţinând cont de aceste ipoteze, se observă că deficitul ajustat ciclic primar a crescut la 6,42% din PIB în anul 2008 şi este estimat să scadă până la 0,43% din PIB în anul 2011.

Gradul de îndatorare publică a României s-a situat sub 15% din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Astfel, pe fondul creşterii economice susţinute, la sfârsitul anului 2007 datoria guvernamentală calculată conform metodologiei UE (ESA95) reprezenta 12,7% din PIB, în timp ce la sfârşitul lui 2008 nivelul acestui indicator a fost 13.6% din PIB, din care datoria internă 5,5%, iar cea externă 8,1%.

Finanţarea deficitului bugetar în anul 2008 si refinanţarea datoriei publice guvernamentale a fost realizată prin emisiuni de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat de tip benchmark pe piaţa internă în valoare de 12,5 mld lei şi o emisiune de Euroobligaţiuni pe pieţele externe de capital, în valoare de 750 milioane euro, trageri din împrumuturile destinate finanţării de proiecte contractate cu instituţiile financiare internaţionale, în sumă de 2,2 mld lei şi tranşa de 250 de milioane de euro din împrumutul contractat de la BEI, destinat cofinanţării contribuţiei de la bugetul de stat a programelor de investiţii eligibile pentru asistenţa nerambursabilă UE, împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului în sumă de 12,3 mld lei, împrumuturi contractate de autorităţile administraţiei publice locale în sumă de 3 mld lei, sume recuperate de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului din activele bancare neperformante si venituri din activitatea de privatizare, în sumă de 0,4 mld lei.

[Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES ]