|
|
 |
|
|
Bucureşti, 4 apr /Agerpres/ - România şi-a atins, la parametri maximi, obiectivele la summitul aniversar al NATO, desfăşurat vineri şi sâmbătă în Franţa şi Germania, a fost una dintre principalele concluzii desprinse de preşedintele Traian Băsescu la finele reuniunii. "În momentul de faţă, pentru români este foarte important dacă noi ne-am atins obiectivele la acest summit sau nu. Şi vă pot spune cu certitudine că ni le-am atins la parametri maximi şi ultimele săptămâni de muncă, de efort diplomatic intens al Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Apărării, dacă vreţi, al Preşedinţiei, prin contactele directe cu şefi de stat şi de guvern pentru găsirea soluţiilor care să convină şi României şi, în acelaşi timp, să marcheze un progres faţă de summitul de la Bucureşti au fost extrem de importante şi, îmi permit să spun, bine utilizate pentru România", a declarat şeful statului. În acest sens, preşedintele Băsescu a arătat că din multe puncte de vedere, summitul de la Strasbourg-Kehl s-a dovedit a fi o continuare a poziţiilor Alianţei stabilite la Bucureşti. Astfel, Albania şi Croaţia au devenit noi membri ai Alianţei, după ce au fost invitate să adere la NATO, la Bucureşti, şi s-a consemnat revenirea de facto a Franţei în structurile miliare aliate, lucru anunţat tot în România. "În concluziile summitului de la Strasborg-Kehl se menţine opţiunea Alianţei de a primi Muntenegru, Bosnia-Herţegovina în structurile Alianţei şi, ca o continuare a summitului de la Bucureşti, la acest summit se vorbeşte de faptul că cele două state vor primi, atunci când vor fi pregătite, planul de acţiune pentru a deveni membri NATO", a reliefat preşedintele. El a evidenţiat şi că summitul din Franţa şi Germania menţine aspectele stabilite la Bucureşti în legătură cu Serbia, în sensul întăririi relaţiilor Alianţei cu fosta republică iugoslavă, atunci când aceasta va fi pregătită. De asemenea, concluziile reuniunii din Franţa şi Germania asigură Ucraina şi Georgia că pot deveni membre ale Alianţei, iar un alt element de continuitate este reconfirmarea poziţiei Alianţei de susţinere a menţinerii "integrităţii teritoriale a Republicii Moldova". Pe de altă parte, preşedintele a constatat, ca element de noutate faţă de summitul anterior, ideea implicării comunităţii internaţionale în soluţionarea conflictului din Georgia. "Alianţa a hotărât să se implice politic în soluţionarea disputei ruso-georgiene. De asemenea, acest summit preia declaraţiile cu privire la conflictele îngheţate din zona Caucazului şi Republica Moldova", a afirmat Băsescu. Totodată, aliaţii au menţinut poziţia convenită anterior, în sensul dezvoltării de opţiuni pentru un sistem NATO de apărare anti-rachetă care să asigure protecţia tuturor teritoriilor aliate, pe baza principiului indivizibilităţii securităţii aliate şi al solidarităţii colective. Un alt elemente de noutate faţă de summitul din anul 2008, de la Bucureşti, este relaţia dintre Alianţă şi Rusia. "În concluziile actualului summit se precizează decizia Alianţei de a reveni la nivelul relaţiilor existente la momentul summitului de la Bucureşti în relaţiile cu Federaţia Rusă. Ştiţi cu siguraţă că după evenimentele din Georgia, NATO a suspendat relaţiile cu Federaţia Rusă. Actualul summit a decis reluarea relaţiilor de parteneriat cu Federaţia Rusă. Sigur, Consiliul NATO-Rusia urmează să reînceapă să funcţioneze pe aceleaşi principii ca şi înainte de încheţarea relaţiilor", a evidenţiat Băsescu. Preşedintele a mai arătat că România a susţinut că principalele repere ale fundamentării relaţiei de viitor a Alianţei trebuie să fie legate de o puternică relaţie transatlantică. "Nu suntem în competiţie cu America, ci suntem parteneri ai Americii în garantarea securităţii pentru toate statele membre ale Alianţei", a spus el. Totodată, în ce priveşte viitoarea formulă de funcţionare a Alianţei, România sprijină evidenţierea succesului extinderii Alianţei şi a contribuţiei acestui proces la reunificarea Europei. "Susţinem continuarea politicii uşilor deschise pentru Alianţă şi aici se încadrează şi susţinerea noastră pentru Muntenegru, Bosnia-Herţegovina, Serbia şi nu mai puţin pentru Ucraina şi Georgia", a subliniat Băsescu. Preşedintele a reliefat că un câştig pentru România, de o semnificaţie deosebită, este faptul că aliaţii au fost de acord să susţină priorităţile regionale ale statelor din zona Mării Negre. "Faţă de angajamentele NATO legate de regiunea Mării Negre, de la Bucureşti, concluziile actualului summit arată că aliaţii au fost de acord să susţină priorităţile regionale ale statelor din zona Mării Negre. Această formulare mi se pare extrem de importantă. Rămâne ca, în continuare, să lucrăm cu aliaţii de la Marea Neagră, cu Turcia şi cu Bulgaria, dar nu mai puţin şi cu celelalte ţări riverane şi opţiunea noastră va fi să implicăm şi Federaţia Rusă, Ucraina, Moldova şi Georgia în proiecte regionale, prioritare, care să fie acceptate şi, implicit, susţinute de aliaţii din NATO", a spus preşedintele Băsescu. El a mai precizat că România îşi poate spori capacităţile din Afganistan în zona construcţiei instituţionale sau a pregătirii armatei. "Noi am susţinut o abordare cuprinzătoare a problematicii Afganistan. O simplă abordare militară nu este suficientă. Noi ne angajăm să continuăm să ne mărim capacităţile din Afganistan în zona construcţiei instituţionale, în zona pregătirii armatei afgane sau a asistenţei medicale. Avem zone pe care considerăm că le putem susţine alături de aliaţii noştri", a spus şeful statului. El a evidenţiat că la summitul de la Strasbourg-Kehl a fost adoptată o declaraţie referitoare la Afganistan şi că acest document corespunde în cea mai mare parte şi cu poziţia României asupra acestui subiect, în sensul în care doar aportul militar în regiunea respectivă a devenit insuficient. În altă ordine de idei, comentând alegerea premierului danez Anders Fogh Rasmussen în funcţia de secretar general al Alianţei, Băsescu a spus că acesta a fost şi un favorit al României. "Noi am susţinut această numire. Premierul danez este un excelent negociator, în primul rând un politician cu multă experienţă, care provine dintr-o ţară mică, capabilă, cu certitudine, să înţeleagă problematica ţărilor de flanc, cum este România", a spus şeful statului român.
|
||
