Bucureşti, 2 sep /Agerpres/ - Diplomaţia economică trebuie să fie privită de diplomaţii români ca unul dintre principalele instrumente de politică externă aflate în slujba interesului naţional al României, a spus ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, în discursul susţinut marţi la reuniunea anuală a diplomaţiei române.

"Este timpul să trecem dincolo de activitatea clasică de promovare a companiilor naţionale, de atragere a investiţiilor străine şi de mediere între actorii economici privaţi naţionali şi străini - ceea ce în mod tradiţional numim diplomaţie comercială", a spus ministrul.

El a adăugat că diplomaţia României "trebuie să facă pasul către o diplomaţie economică modernă şi pragmatică", ce negociază arhitectura globală de guvernare economică, stabileşte standarde în cadrul organizaţiilor economice internaţionale, gestionează alianţe şi coaliţii complexe ale părţilor cu interese specifice, modelează dezvoltarea politicilor socio-economice şi de mediu.

"În calitate de misionari ai diplomaţiei economice a României, îmi doresc să dovediţi capacitatea de a influenţa politici economice, naţionale sau multilaterale, în statele sau pe lângă organizaţiile internaţionale unde sunt acreditaţi, pentru realizarea obiectivelor noastre strategice economice", le-a spus ministrul de Externe ambasadorilor şi consulilor prezenţi la reuniune.

Potrivit şefului diplomaţiei, caracteristicile esenţiale ale activităţii diplomaţiei române în acest sens trebuie să fie "eficienţa, continuitatea, consecvenţa, credibilitatea, competitivitatea şi munca în reţea". Astfel, diplomaţii români trebuie să fie mai implicaţi în stabilirea de contacte cu mediile de afaceri din ţările în care sunt trimişi, în strângerea legăturilor cu oamenii de afaceri din comunităţile diasporei româneşti, în schimbul de informaţii de specialitate cu delegaţiile Comisiei Europene şi cu reprezentanţele diplomatice ale celorlalte state membre ale Uniunii.

De asemenea, ministrul de externe a cerut o coordonare mai bună a ambasadorilor cu ataşaţii Departamentului de Comerţ Exterior, precum şi fixarea de către fiecare ambasador a câte unui proiect economic major care să fie pus în practică în 2009 împreună cu centrala MAE.

Ministrul Comănescu a atras atenţia că aceste noi cerinţe nu înseamnă neglijarea rolului tradiţional de atragere a investiţiilor străine şi de promovare a intereselor companiilor naţionale în străinătate. El le-a cerut ambasadorilor să trateze în mod egal companiile de stat, firmele străine de nivel mare şi cele de nivel mediu şi mijlociu care vor să se afirme pe o piaţă străină.

Contextul în care ministrul Comănescu a încadrat activitatea noii diplomaţii economice româneşti este cel al noului statut al României de membru al Uniunii Europene, care oferă "oportunităţi imense de dezvoltare şi afirmare, dar şi provocări pe măsură", prin a căror valorificare se poate recupera decalajul de dezvoltare faţă de partenerii mai vechi din Uniune.

"Poziţia strategică a ţării noastre pe calea principalelor rute de transport de energie înspre Europa şi angajamentul nostru faţă de asigurarea securităţii energetice a Europei, postura în cadrul graniţei estice a Uniunii Europene, parteneriatul strategic cu SUA, rolul activ în ONU, dar şi dinamismul implicării pe plan regional sunt doar câteva argumente ce vin să ne susţină demersul", a evidenţiat Comănescu.

El nu a uitat să amintească şi de necesitatea refacerii legăturilor cu pieţele Federaţiei Ruse şi ţărilor CSI, din Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est, precum şi din America Latină, un laitmotiv al obiectivelor diplomaţiei româneşti în ultimii ani.

Reuniunea din acest an a ambasadorilor şi consulilor României se desfăşoară marţi şi miercuri, sub genericul "O economie în expansiune, o diplomaţie dinamică". Reuniunea din acest are un caracter de lucru, fiind concentrată pe teme precum: modul în care trebuie să răspundă diplomaţia la provocările economice globale actuale; diplomaţia energetică; promovarea produselor româneşti pe pieţele străine; poziţionarea României în fluxurile investiţionale internaţionale; Strategia de la Lisabona; rolul diplomaţiei publice şi al diplomaţiei culturale în gestionarea provocărilor de la nivel mondial şi în derularea dialogului politic.

De asemenea, vor fi grupuri de lucru dedicate comunităţii româneşti din mediul economic european, activităţii consulare şi direcţiilor de acţiune impuse de viitoarea aderare la spaţiul Schengen. La discuţiile din cadrul sesiunilor vor participa reprezentanţi ai sectorului guvernamental şi neguvernamental, inclusiv ai mediului de afaceri.

În programul conferinţei sunt prevăzute 6 sesiuni plenare şi 4 ateliere de lucru, la care vor participa peste 400 de persoane.

Fiecare dintre secţiuni va beneficia de un important suport informaţional şi de documentare, precum şi de prezenţa unor invitaţi de prestigiu de la Administraţia Prezidenţială, Guvern, Parlament, din partea corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, mediului academic, societăţii civile.

[Source: Romanian National News Agency AGERPRES