Bucureşti, 4 feb /Rompres/ - Parlamentul României a adoptat astăzi, 4 februarie, cu 387 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, Legea de ratificare a Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, România devenind astfel cel de-al patrulea stat membru al UE care ratifică Tratatul de la Lisabona, după Ungaria, Slovenia şi Malta.

Ratificarea rapidă a Tratatului de reformă al Uniunii Europene reprezintă un semnal politic clar că România susţine în mod autentic dezvoltarea proiectului european, a declarat primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, în preambulul şedinţei reunite a celor două Camere ale Parlamentului. El a subliniat, în faţa senatorilor şi deputaţilor care urmau să dezbată ratificarea Tratatului de la Lisabona, importanţa faptului că România este printre primele state care finalizează aceste proceduri.

"Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric: votul pentru ratificarea Tratatului de Reformă al Uniunii Europene. Pentru România, este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de Reformă marchează o etapă", a spus premierul.

El a subliniat că este o primă etapă pe care România a parcurs-o în UE, având şansa de a contribui la negocierea şi la construirea acestui tratat. Premierul Tăriceanu a remarcat că este cel dintâi tratat european semnat de România în calitate de stat membru al UE şi, "simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27".

"Odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii", a afirmat primul-ministru.

În opinia primului-ministru, documentul permite UE să intre într-o nouă fază de dezvoltare şi să scape din blocajul instituţional din ultimii ani.

"Blocajul instituţional înseamnă stagnare, înseamnă soluţii de moment şi mai înseamnă o dificultate sporită în a construi proiecte pe termen lung, care aduc cu ele adevărata bunăstare. În schimb, reforma UE pe care o realizează Tratatul de la Lisabona scoate Europa din acest impas. Este un document bun pentru România şi pentru Uniune în ansamblul său! Instrumentele prevăzute în Tratat sunt concepute astfel încât să dea răspunsuri concrete şi eficiente unor probleme care afectează viaţa cotidiană a oamenilor precum provocările globalizării, securitatea energetică, problemele sociale, creşterea siguranţei cetăţenilor", a subliniat premierul Tăriceanu.

Dezvoltarea unor proiecte care să răspundă unor astfel de probleme înseamnă tocmai construirea unei "Europe a rezultatelor" concrete pentru cetăţeni, a spus primul-ministru, arătând că România vrea şi poate să contribuie la o astfel de Europă.

Premierul Tăriceanu a amintit că prevederile Tratatului constituţional, ratificat odată cu ratificarea Tratatului de aderare la UE, au fost preluate în Tratatul de la Lisabona, dar Tratatul de la Lisabona are o valoare adăugată.

Printre cele mai importante aspecte pentru România, primul-ministru a amintit crearea unei Europe mai eficiente, mai democratice, mai sigure şi cu o reprezentativitate mai mare pe plan mondial.

În ceea ce priveşte eficienţa, premierul Tăriceanu a afirmat că Tratatul de Reformă îmbunătăţeşte considerabil funcţionarea UE şi capacitatea acesteia de a lua rapid şi eficient decizii în interesul cetăţenilor săi. Primul-ministru a amintit că Tratatul de Reformă creează şi noi instrumente şi mecanisme şi a exemplificat cu noua modalitate de vot - votul cu majoritate calificată -, noile dispoziţii privind componenţa şi rolul consolidat al Parlamentului European, prevederile legate de securitatea energetică, schimbările climatice, gestionarea catastrofelor naturale sau combaterea terorismului, existenţa unui Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate.

"Un aspect important, de interes pentru România, este principiul solidarităţii energetice între statele membre, care se regăseşte pentru prima dată într-un tratat european. În plus, documentul permite Consiliului Uniunii să adopte soluţii în cazul în care statele membre au dificultăţi de aprovizionare cu energie", a remarcat şeful Executivului.

Aplicarea Tratatului de Reformă, a spus premierul Tăriceanu, va face Europa mai sigură, întărind UE ca spaţiu de securitate, libertate şi justiţie. Primul-ministru a menţionat că tratatul consolidează democraţia în Europa, referindu-se la Carta Drepturilor Fundamentale şi la rolul sporit cetăţenilor în afacerile europene.

Primul-ministru a amintit că este important ca întregul proces să fie definitivat la nivel european conform calendarului, astfel încât alegerile europene din 2009 să marcheze începutul funcţionării Uniunii într-un cadru instituţional întărit.

"Prin implicarea noastră în acest proiect de amploare, am dovedit deja angajamentul nostru profund pentru cauza europeană. Am arătat că avem capacitatea de a ne promova constructiv interesele, de o manieră congruentă cu interesul general european. Putem fi mândri că am participat la acest exerciţiu, care a consolidat profilul nostru european. Iar cetăţenii români pot să aibă certitudinea că interesele lor sunt promovate pe plan european", a spus primul-ministru, propunând parlamentarilor să ratifice luni Tratatul de la Lisabona.

"Intrarea în vigoare a acestui document ne va permite să intrăm într-o etapă de progres, de care vor beneficia atât românii, cât şi toţi ceilalţi cetăţeni europeni", a conchis premierul Călin Popescu-Tăriceanu.