Excelenţele
Voastre,
Doamnelor şi Domnilor,
Onorată audienţă,
Îmi face o deosebită plăcere să particip din nou,
la invitaţia German Marshall Fund şi a Chatham
House, la o conferinţă care aduce împreună
atâtea energii, creative şi critice, deopotrivă
necesare. Este un eveniment remarcabil în sine,
care completează în mod firesc agenda Summit-ului
NATO 2008 într-o formulă cu un impact deosebit.
Mi se pare firesc să subliniez şi cu această
ocazie rolul stimulator al organizaţiilor non-guvernamentale
în dezbaterea, de către mediile politice şi
academice, a unor teme aflate în centrul
atenţiei comunităţii euro-atlantice: securitate,
stabilitate, construcţie democratică, energie.
Doamnelor şi Domnilor,
La Bucureşti are loc cel mai amplu eveniment
NATO din istoria Alianţei. Dacă amploarea
evenimentului ne plasează deja în istorie,
valoarea şi succesul acestui Summit depind de
deciziile consensuale care vor fi adoptate de
şefii de stat şi de guvern cu privire la temele
ambiţioase care se află pe agendă.
Vreau de aceea, astăzi, în faţa dumneavoastră,
să mă refer la aşteptările şi aspiraţiile pe
care, ca ţară gazdă, le legăm de Alianţă şi de
semnificaţia ei în sistemul internaţional
actual. România se află la intersecţia unor
regiuni care prezintă un interes sporit pentru
Alianţă, dar şi pentru agenda globală. Odată cu
aderarea României, NATO a devenit un vecin
direct al Ucrainei şi Republicii Moldova. Marea
Neagră, unde Alianţa este prezentă prin state
riverane, oferă o legătură directă cu Rusia şi
Caucazul de Sud. Prin Turcia, stat membru şi
riveran, la Marea Neagră, regiunea se
învecinează cu Orientul Mijlociu.
Într-un desen geostrategic, legăturile dintre
Marea Caspică şi Marea Neagră ne apropie de Asia
Centrală. De aceea, ţin să remarc faptul că la
Bucureşti, pe lângă întâlnirile Aliaţilor, vom
găzdui reuniunile NATO-Rusia, NATO-Ucraina,
Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic dar şi,
în premieră, ISAF.
Sunt convins că la Bucureşti putem face progrese
reale în implementarea unui întreg set de
proiecte şi iniţiative, de relevanţă imediată
pentru societăţile noastre. Avem şansa unor paşi
esenţiali înainte, în politica de extindere,
securitatea energetică şi cibernetică,
parteneriatele Alianţei, rolul NATO în
Afganistan, cooperarea cu alte organizaţii
internaţionale şi consolidarea capacităţilor
militare. Este o şansă pe care trebuie să o
utilizăm la nivel maxim. Evoluţiile
internaţionale nu ne oferă luxul unor amânări
sau jumătăţi de măsură.
Ca preşedinte al unei ţări care a crezut în
destinul ei euro-atlantic şi a contat pe
sprijinul solid al Aliaţilor, am datoria morală
de a mi exprima public speranţa că, la Bucureşti,
Alianţa îşi va deschide porţile pentru toate
cele trei ţări candidate: Albania, Croaţia şi
Macedonia (FYROM). Avem nevoie aici de un
consens bazat pe progresele individuale ale
fiecărui stat candidat dar şi pe contextul
regional aflat în continuă schimbare.
Extinderea nu reprezintă singurul stimulent al
apropierii altor state de Alianţă. Nu trebuie să
uităm că parteneriatele pentru pace sunt un
element esenţial pentru întărirea securităţii şi
susţinerea reformelor. Mă bucură faptul că vom
avea ocazia să ne întâlnim şi cu liderii din
Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia.
Sper ca această întâlnire să marcheze momentul
trecerii la o etapa superioară în relaţiile NATO
cu aceste trei state, ale căror strădanii şi
aspiraţii trebuie mai bine cunoscute şi in acela
timp încurajate.
Avem datoria să îi susţinem pe partenerii noştri
din Balcani pe calea europeană şi euroatlantică
pe care s-au înscris deja. Rolul NATO în
promovarea securităţii şi stabilităţii regionale
continuă să fie esenţial, pentru Alianţă în
sine, pentru partenerii săi şi pentru echilibrul
de ansamblu al regiunii. România este hotărâtă
să fie în continuare parte activă în eforturile
comune bazate pe rezoluţia 1244 a Consiliului de
Securitate al Naţiunilor Unite. Este
materializarea răspunderii pe care o avem faţă
de stabilitatea unei regiuni, faţă de statele
vecine Alianţei şi faţă de aşteptările
cetăţenilor noştri şi cei ai statelor din
Balcani. Nu trebuie să uităm, în acest context,
rolul indispensabil al Serbiei, ca partener, în
consolidarea stabilităţii regionale.
Considerăm că Serbia a plătit destul greşelile
trecutului. Poporul sârb continuă să suporte
nota de plată pentru erorile comise în numele
lui. Acesta este motivul pentru care noi trebuie
să fim pregătiţi la acest Summit să oferim
Belgradului o perspectivă clară privind
reîntoarcerea la locul pe care îl merită, în
sânul comunităţii europene şi euro-atlantice.
Serbia este un stat cu o importanţă crucială
pentru stabilitatea şi dezvoltarea economică a
regiunii. De aceea, este foarte important ca
democraţia să învingă în această ţară şi să se
consolideze.
Onorată audienţă,
Trecând acum la vecinătatea estică, cred cu
tărie că Regiunea Mării Negre este parte a
aceluiaşi proces de promovare a democraţiei,
stabilităţii şi reformelor în întreaga Europă.
Guvernele şi popoarele luptă pentru securitate,
pentru modernizare şi pentru o viaţă mai bună,
făcând faţă conflictelor îngheţate şi
criminalităţii transfrontaliere.
Sunt convins că mesajul pe care NATO l-ar
transmite prin acordarea Membership Action Plan
(MAP) Georgiei şi Ucrainei va avea un impact
puternic asupra întregii regiuni. Vom încuraja,
astfel, o comunitate extinsă de valori şi
certitudinea că democraţia şi stabilitatea sunt
protejate. Nu doar vecinii noştri au nevoie de o
astfel de certitudine, ci întreaga comunitate
transatlantică.
Ghidaţi de aceeaşi viziune, sprijinim
dezvoltarea cooperării NATO cu Republica
Moldova, Armenia şi Azerbaijan, dar şi cu
statele din Asia Centrală. Aceste parteneriate
pot contribui substanţial la susţinerea
regională a stabilităţii şi securităţii
euroatlantice.
Rămânând în acelaşi spaţiu geografic, remarc
semnificaţia specială a întrunirii Consiliului
NATO-Rusia. Avem oportunitatea să continuăm
dialogul complex care caracterizează relaţia
noastră. Ca orice parteneriat, această relaţie
nu este întotdeauna scutită de dificultăţi.
Dialogul deschis şi pragmatic cu Rusia nu poate
exclude voinţa liber exprimată de către statele
din regiune pentru extinderea Alianţei. În
aceeaşi abordare trebuie privit demersul
aliaţilor de a dezvolta instrumentele care să
asigure securitatea în faţa ameninţărilor
ridicate de noile tehnologii în domeniul
rachetelor cu rază lungă de acţiune.
Relaţia NATO – Rusia rămâne însă, în mod
esenţial, un element strategic al securităţii
euro-atlantice. Doar printr-un dialog deschis şi
eficient putem găsi împreună soluţii pentru
stabilizarea Afganistanului, pentru continuarea
cooperării în cadrul regimului privind controlul
armamentelor în Europa, cât şi în combaterea
terorismului şi asigurarea stabilităţii şi
democraţiei pe cuprinsul zonei euro-atlantice.
Într-o privire strategică cuprinzătoare, NATO
interacţionează cu toţi aceşti parteneri în
regiunea extinsă a Mării Negre. Relaţia cu
statele riverane, dar şi cu cele din Asia
Centrală, alături de preocupările Alianţei
privind securitatea energetică denotă faptul că
regiunea Mării Negre a devenit, în mod natural,
o zonă de interes pentru NATO. Expertiza
Alianţei în reforma sectorului de apărare, a
managementului crizelor şi securitatea maritimă
pot fi folosite pentru a oferi asistenţă în
protejarea infrastructurii energetice şi a
căilor de comunicaţii maritime.
De asemenea, nu trebuie să uităm că preocupările
legate de energie sunt în strânsă legătură cu
protecţia mediului. Şi, în final, protecţia
mediului este o altă expresie a securităţii
comunităţilor umane.
Doamnelor şi Domnilor,
NATO a înţeles că securitatea europeană nu poate
fi definită într-un sens strict geografic.
Pentru a proteja securitatea aliaţilor trebuie
să ne aducem contribuţia la asigurarea
securităţii internaţionale. Succesul NATO în
Afganistan este crucial pentru viitorul acestei
ţări, pentru războiul pe care îl purtăm
împotriva terorismului şi, de aceea, pentru
securitatea noastră. Am realizat progrese
notabile în angajamentul nostru pentru
Afganistan. Trebuie să ne asigurăm că progresul
în Afganistan este ireversibil.
Ca stat care participă în Afganistan începând cu
anul 2002, România se alătură aliaţilor săi
pentru a reconfirma, cu ocazia acestui Summit,
angajamentul nostru ferm şi viziunea unitară
asupra succesului, alături de partenerii noştri.
Doamnelor şi domnilor,
Evoluţia angajamentelor NATO a demonstrat
necesitatea unei abordări cuprinzătoare a
apărării colective. Consolidarea parteneriatelor
NATO şi a politicii de cooperare constituie o
dimensiune elementară a acestei abordări. Sperăm
că Summit-ul de la Bucureşti să marcheze
aprofundarea cooperării dintre NATO şi ONU,
precum şi întărirea legăturilor cu partenerii
noştri pentru securitate, pornind de la
interesele noastre comune.
În prezent, Alianţa Nord – Atlantică se află în
plin proces de transformare a capacităţilor sale
militare cu scopul de a putea desfăşura forţe
flexibile, aflate la dispoziţie în orice moment.
În acelaşi timp NATO îşi lărgeşte orizontul de
acţiune şi implică noi parteneri pentru a putea
răspunde celor mai recente ameninţări şi pentru
a-şi putea îndeplini, cu succes, misiunile în
care este angajată. Procesul de transformare al
NATO a fost un catalizator pentru modernizarea
sistemului de securitate şi apărare al României
şi, de aceea, apreciem importanţa acestui proces
şi necesitatea ca el să continue.
Secolul XXI stă sub semnul manifestării unor noi
ameninţări la adresa securităţii aliate, dublate
de persistenţa unora dintre ameninţările
tradiţionale: terorismul, proliferarea armelor
de distrugere în masă, conflicte regionale,
state falimentare, crimă organizată
transfrontalieră. Ne este clar astăzi că toate
aceste probleme nu pot fi rezolvate de niciun
stat, de unul singur. O consecinţă de
necontestat este că NATO devine o structură de
cooperare pentru securitate colectivă mai
necesară ca niciodată.
NATO nu reprezintă doar o alianţă militară, ci
cadrul care susţine comunitatea transatlantică
de valori. Resursele şi viziunea aliaţilor de pe
cele două ţărmuri ale Atlanticului de Nord oferă
şansa ca NATO să reprezinte, pe scena regională
şi pe cea globală, o forţă indispensabilă pentru
crearea unei lumi mai bune, stabile şi prospere.
Viitorul Alianţei stă în capacitatea noastră de
a dezvolta o viziune cuprinzătoare în ceea ce
priveşte interesele sale directe şi conlucrarea
de succes cu toţi potenţialii parteneri.
Viitorul securităţii noastre stă în capacitatea
de a adapta permanent această viziune şi acţiune
inspirate, într-o lume în continuă schimbare.
Reuniunea NATO de la Bucureşti poate deveni
momentul în care Alianţa, prin deciziile ei,
consacră o viziune şi marchează o nouă etapă a
transformării sale. Summit-ul de la Bucureşti ar
putea constitui o punte între angajamentele
euro-atlantice şi internaţionale ale NATO, între
realizările noastre anterioare şi ceea ce va
trebui înfăptuit în continuare pentru ca
cetatenii tarilor noastre sa fie convinsi ca le
putem garanta pacea si securitatea.
Vă mulţumesc pentru atenţie !
Departamentul de Comunicare Publică al Administratiei
Prezidentiale
01 Aprilie 2008 |
